Cum să rezolvi problemele de comunicare

Cum să rezolvi problemele de comunicare - principala sursă a blocajelor este că ascultăm ca să răspundem, nu ca să înțelegem cu adevărat. Imagine cu colegi de birou care discută între ei
Cum să rezolvi problemele de comunicare - principala sursă a blocajelor este că ascultăm ca să răspundem, nu ca să înțelegem cu adevărat.

Cum să rezolvi problemele de comunicare e o întrebare la care s-ar putea să ți se pară că răspunsul dat în acest articol este prea simplist, dar te asigur că principala sursă a blocajelor din comunicarea interumană este următoarea: ascultăm ca să răspundem, ca să dăm replica cea mai inteligentă în loc să ascultăm ceea ce ne spune interlocutorul ca să-l înțelegem cu adevărat. 

Imaginează-ți că stai de vorbă cu cineva. Persoana respectivă tocmai îți povestește ceva din viața sa. Tu aștepți să prinzi momentul de pauză dintre frazele sale ca să intervii cu ceea ce ai tu de zis, fie referindu-te la propria ta experiență personală, fie pretinzând că ești complet de acord cu celălalt, chiar și atunci când nu ești. Adesea, te concentrezi într-atât la cum să formulezi un răspuns cât mai „deștept”, încât nici nu știi exact ce a spus celălalt.

Cel mai greu într-o conversație nu e să vii cu un răspuns strălucit, ci să-ți asculți cu adevărat interlocutorul. Multe persoane se consideră empatice pentru că au senzația că percep foarte bine sentimentele și emoțiile celuilalt. Adesea, ceea ce ni se pare că recepționăm de la celălalt sunt însă chiar propriile noastre trăiri.

Ascultă fără a judeca

Între ceea ce spune interlocutorul și ceea ce auzim noi este un interval în timpul căruia noi nu-l mai ascultăm pe cel care vorbește, ci începem să ne concentrăm asupra noastră. Adesea, efectul este că percepem mesajul celuilalt în mod eronat.

Un exemplu care îmi vine în minte este așa-numitul confirmation bias (distorsiunea de confirmare), un termen din engleză care se referă la tendința generală a oamenilor de a prelua din conversație și din realitatea înconjurătoare date care să confirme propriile lor convingeri și idei preconcepute.

Nu ne place să auzim lucruri care vin în contradicție ceea ce credem noi, așa că alegem să ignorăm sau să respingem aspectele care ar putea face asta. Respingerea se manifestă în comunicare prin competitive listening (ascultarea competitivă): nu mă interesează să ascult pentru că nu sunt de acord cu cealaltă persoană, așa că o întrerup constant.

Ascultă pentru a înțelege

Nu ne cere nimeni să fim în totalitate de acord cu altcineva. E important să încercăm să evităm însă capcanele distorsiunii de confirmare și a ascultării competitive și să ne concentrăm asupra unui mod de a asculta empatic. Abilitatea de a asculta necesită, ca orice altă abilitate, practică și răbdare pentru a o perfecționa, precum și disponibilitatea noastră de a ne pune în pielea unei alte persoane și de a încerca să vedem lucrurile din perspectiva sa.

Care sunt pașii pentru o comunicare reală?

Pentru a putea asculta cu adevărat și a comunica într-adevăr cu persoana de lângă tine, aplică mereu următoarele reguli în conversație:

  • Ascultă cu atenție, fără a judeca ce are interlocutorul tău de zis. Concentrează-te doar asupra cuvintelor sale, ignorând factorii care te-ar putea distrage și propriile tale păreri legate de subiect.
  • Nu-ți întrerupe interlocutorul. Lasă-l să-și ducă ideea până la capăt. Îi poți pune întrebări suplimentare după ce a terminat de vorbit.
  • Încearcă să vezi ideea exprimată în ansamblul ei, lăsând deoparte detaliile care te-ar putea deturna de la subiectul principal.
  • Nu trage concluziile în locul vorbitorului pentru că s-ar putea ca acestea să fie diferite de ale tale. În plus, aceasta îți oferi timpul necesar pentru a-ți formula propriul punct de vedere, dar raportându-te și la părerea celuilalt.

 

 

 

DISTRIBUIE
Ruxandra Comșa
Pasionată de cărți, psihologie, limbi străine, comunicare, dar în special de tot ceea ce este legat de natura umană, Ruxandra crede în puterea transformatoare a cuvântului și modului în care acesta ne poate schimba pe noi înșine și lumea în care trăim. Redescoperind energia creatoare din adâncul nostru, putem elibera o uriașă forță constructivă care să ne remodeleze întreaga existență. Nu e niciodată prea târziu și nu suntem niciodată prea slabi, prea bătrâni sau prea obosiți pentru a deveni exact cine ne dorim să fim. De profesie traducător și content writer, Ruxandra este studentă la Facultatea de Psihologie „Titu Maiorescu” și absolventă a Facultății de Limbi și Literaturi Străine din cadrul Universității București.