E gelozia o dovadă de dragoste? Și sunt femeile mai geloase decât bărbații?

E gelozia o dovadă de dragoste? Gelozia poate fi sau nu justificată. Din păcate, gelozia provine adesea din evaluarea incorectă a propriei persoane. Imagine cu cuplu în care s-a instalat gelozia
E gelozia o dovadă de dragoste? Gelozia poate fi sau nu justificată. Din păcate, gelozia provine adesea din evaluarea incorectă a propriei persoane.

Fiecare din noi s-a confruntat cu sentimentul de gelozie, dar e gelozia o dovadă de dragoste sau nu? Gelozia apare sub multe forme, nu neapărat în relația de cuplu. Poate cea mai bună prietenă și-a făcut o amică nouă și pare să-ți acorde mai puțină atenție. Poate sora ta vorbește mai rar cu tine acum, de când s-a măritat.

Iubita ta tot amintește de vecinul ei cu care e prietenă din copilărie. El trece des pe la voi și au glumele lor comune de pe vremuri. Deși poate la început l-ai plăcut, acum ai vrea să-i trântești ușa în nas. Începi să bănuiești că poate între ei e ceva mai mult decât o veche prietenie. Sau că ar putea deveni ceva mai mult de atât.  Afurisita de gelozie și-a făcut loc în inima ta și nu are de gând să plece prea curând de acolo.

Ne comparăm negativ față de potențialul rival care pare mai frumos, mai deștept sau mai bine cotat profesional sau financiar. În adâncul nostru, o voce mică ne șoptește în ureche faptul că, de fapt, nu merităm să fim iubiți. Gelozia poate fi greu de controlat și ne poate face să ne pierdem încrederea de sine și să începem să avem resentimente față de partener. Emoțiile negative ne consumă pe dinăuntru ca un cancer și ne pot afecta sănătatea la propriu, nu doar la figurat. Gelozia poate fi o uriașă forță distructivă care să conducă la divorț, îmbolnăvire fizică și psihică și, uneori, chiar la crimă. De fapt, gelozia este cea mai des întâlnită cauză pentru omor.

Gelozia poate fi sau nu justificată. Din păcate, gelozia provine adesea din evaluarea incorectă a propriei persoane și a atitudinii celorlalți față de noi.

Sunt femeile mai geloase decât bărbații?

Oricare dintre cei doi parteneri de cuplu poate manifesta un comportament posesiv, dorind să-l controleze pe celălalt în exces și reproșându-i anumite comportamente sau replici. Uneori, se poate ajunge la situații destul de grave. O cunoștință de-a mea era practic hărțuită de soț. Trebuia să-i dea mereu raportul cu privire la unde se află și cu cine. Îi verifica apelurile de pe mobil și contul de Facebook. Calcula timpul exact cât îi lua de la serviciu până acasă, petrecut la cumpărături sau în alte locuri. Dacă întârzia, soția sa trebuia să-i dea explicații și, adesea, se ajungea la certuri. Culmea este că, în cele din urmă, ea chiar l-a înșelat cu un coleg de muncă.

Poate unii își vor spune că gelozia soțului a fost, în fond, justificată. Ce altă dovadă mai bună există? Adevărul este însă că, din păcate, gelozia excesivă are adesea exact efectul contrar, adică poate împinge partenerul „nevinovat” să înceapă să se gândească la o aventură cu o altă persoană și chiar să treacă la fapte.

E gelozia o dovadă de dragoste?

Conform DEX, gelozia este un sentiment chinuitor pe care-l produce în sufletul unei persoane îndrăgostite bănuiala sau certitudinea despre infidelitatea ființei iubite. Ca să-l citez pe E. Bart: „Dintre toate pasiunile, aceea care roade mai dureros existența omului e gelozia.

Psihologii definesc gelozia ca pe o emoție negativă puternică provenită din insecuritate, teamă, incertitudine și anxietate legate de pierderea potențială a unei persoane valoroase pentru persoana în cauză.

Adesea, gelozia nu pare a avea o justificare în conduita celuilalt. După cum scriam mai sus, efectul poate fi de multe ori contrar. Atunci când ne agățăm foarte mult de cineva și verificăm constant dacă acțiunile sale corespund cu vorbele, riscăm să pierdem acea persoană. Poate că partenerul nu avea intenția de a fi infidel, dar, atunci când e mereu bănuit de asta, de ce să nu și treacă la fapte?

Insecuritatea poate proveni din modul în care am fost crescuți. Conform teoriei atașamentului care îi aparține reputatului psiholog John Bowlby, calitatea legăturii de atașament formate între mamă (sau persoana care a întrupat imaginea maternă) și copil în primele luni de viață influențează major felul în care acesta interacționa ulterior cu ceilalți și calitatea relațiilor sale.

Un copil care a simțit că nu e iubit suficient, ale cărui nevoi de afecțiune nu au fost satisfăcute în copilărie, va avea sentimente de insecuritate și de gelozie față de persoanele cu care va forma ulterior relații, inclusiv la maturitare.

Când vorbim de gelozie, vorbim de fapt despre teamă

Insecuritatea naște un puternic sentiment al posesiunii și teama adânc înrădăcinată că, de fapt, nu merităm să fim iubiți. La rândul lor, acestea conduc la gelozie. De fapt, gelozia este o reflectare a fricii noastre puternic negate și ascunse că nu merităm iubirea persoanei de lângă noi, frică înrădăcinată în noi încă din copilărie.

Teama de a pierde afecțiunea cuiva conduce la ostilitate față de orice potențial rival, chiar dacă noi percepem incorect pe cineva în acest mod. Să spunem că ești la o petrecere cu partenerul și el îi zâmbește parcă o secundă mai mult unei alte invitate. Sau pare să se întrețină excesiv cu gazda. Lucruri în aparență mărunte pot duce la discuții aprinse și inutile. Uneori, dovezile par să se adune, pur și simplu, împotriva celeilalte persoane. Dar chiar așa să fie sau doar le adunăm noi ca la fel ca un avocat pentru a ne susține cazul?

Aceasta nu înseamnă că motivele de gelozie nu sunt niciodată justificate, ci doar că trebuie să ne asigurăm că ele chiar există și că nu le creăm noi.

Ce putem face pentru a învinge gelozia?

Gelozia poate fi un semnal de alarmă. Ne poate indica faptul că trebuie să ne preocupăm mai mult de relația noastră și să recuperăm sentimentele de afecțiune care ne-au legat la început. În acest mod, ne vom putea din nou simți în siguranță alături de cel de lângă noi.

Discută cu partenerul despre sentimentele tale

E important să nu ții închise în tine furia, sentimentul de nesiguranță și gelozia pe care le resimți. Dacă le vei păstra ascunse în adâncul tău, ele nu vor face decât să se amplifice ca un balon umflat cu aer până când se va sparge. Poartă o discuție calmă cu partenerul, fără ton ridicat. Țipetele nu fac bine niciunei relații.

Fii sincer în legătură cu situația în care te afli. Dacă celălalt înțelege punctul tău de vedere, va depune tot posibilul să te facă să te simți mai în siguranță. Fii deschis și ascultă cu adevărat ce are celălalt de zis. Încrederea trebuie să fie reciprocă; altfel nu poate funcționa.

Nu te mai compara cu alții

Adesea, insecuritatea stă la baza geloziei. E important să-ți recuperezi stima de sine pentru a realiza că meriți cu adevărat să fii iubit și că nu ai niciun motiv să te temi de potențiali rivali. În loc să te concentrezi asupra altora, mută focusul atenției asupra ta.

Nu te mai compara cu alte persoane cu care partenerul vine în contact. Nu uita că doar tu te consideri mai puțin interesant, inteligent sau plăcut decât acestea. Partenerul tău cu siguranță că nu te vede așa. Doar de aceea a ales să fie împreună cu tine. Conștientizează faptul că modul în care te vezi tu este în mare parte fals.

Te sabotezi singur pentru că ai senzația că nu meriți iubirea primită și faci totul ca să dovedești asta. Este doar o percepție negativă a propriei persoane de care trebuie să fii conștient și să o înlături de fiecare dată când realizezi că apare. Înlocuiește-o cu gânduri mai pozitive: „Merit să fiu iubit, am multe calități. Știu că am și defecte, dar nimeni nu e lipsit de ele. Mă accept așa cum sunt și știu că și cel de lângă mine mă acceptă și mă înțelege. Chiar dacă uneori mai greșesc, nu o fac intenționat, iar el/ea nu mă va părăsi pentru asta.”

Recuperează-ți echilibrul interior

Stresul profesional sau de altă natură, anxietatea pot conduce la sentimente de gelozie. Poate apărea impresia falsă că partenerul nu e preocupat de tine, nu mai ține la tine. Te simți extenuat, ignorat și abandonat. Atunci când reușești să-ți recuperezi forțele și starea de bine interioară, realizezi că, de fapt, nevoile tale erau prea mari și de aici și teama de a nu fi părăsit care conduce, inevitabil, la gelozie.

Meditează, du-te la clase de yoga. Programează-ți ieșiri regulate în mijlocul naturii sau fă sport, deoarece ambele activități cresc nivelul hormonilor „fericirii” și te ajută să te relaxezi și să te simți mai bine.

În afară, mersul la psiholog a devenit o adevărată modă. În România, e încă privit cu reticență. Câteva discuții cu un psiholog te pot ajuta să îți clarifici sentimentele, să ții mai bine sub control stresul și să scapi de sentimentul de insecuritate. Și, uneori, o vizită la psiholog îți poate salva căsnicia.

Ieși din relație dacă aceasta este una toxică

Uneori, motivele de gelozie nu sunt nejustificate. Dacă ai eliminat cauzele care pot ține de tine: insecuritatea, lipsa de stimă de sine, stresul sau anxietatea, și tot resimți gelozie, poate că motivul a fost unul întemeiat. Atunci când ai permanent nevoie ca partenerul să-ți reconfirme sentimentele față de tine, e posibil ca relația să fie una toxică. În acest caz, și ție, și partenerului probabil că vă va fi mai bine dacă o veți lua în direcții separate.

Nu-ți ignora sentimentele. Fă tot ce este posibil însă pentru a vedea lucrurile dintr-o perspectivă cât mai limpede și doar apoi ia măsuri.

 

Surse:

  1. LONDNR Magazine: The Science of Jealousy
DISTRIBUIE
Ruxandra Comșa
Pasionată de cărți, psihologie, limbi străine, comunicare, dar în special de tot ceea ce este legat de natura umană, Ruxandra crede în puterea transformatoare a cuvântului și modului în care acesta ne poate schimba pe noi înșine și lumea în care trăim. Redescoperind energia creatoare din adâncul nostru, putem elibera o uriașă forță constructivă care să ne remodeleze întreaga existență. Nu e niciodată prea târziu și nu suntem niciodată prea slabi, prea bătrâni sau prea obosiți pentru a deveni exact cine ne dorim să fim. De profesie traducător și content writer, Ruxandra este studentă la Facultatea de Psihologie „Titu Maiorescu” și absolventă a Facultății de Limbi și Literaturi Străine din cadrul Universității București.