Gestalt-terapia integrativă – o nouă formă de psihoterapie în România

2570
Gestalt-terapia integrativă - o nouă formă de psihoterapie în România, de durată scurtă/medie, ce include terapia prin vorbit și prin mijloace expresive. Imagine cu mâini împreunate
Gestalt-terapia integrativă - o nouă formă de psihoterapie în România, de durată scurtă/medie, ce include terapia prin vorbit și prin mijloace expresive.

Se numește Gestalt terapie integrativă și nu a fost ușor să ajungă aici. Am fost curioasă cel fel de om s-ar înhăma la o sarcină atât de ambițioasă ca cea de a aduce o armată de formatori din afară, de a face rost de sponsorizări și de a se lupta cu birocrația din România pentru asta. Așa că am stat de vorbă duminică la o cafea cu Mihai Albu, cel care a adus această nouă formare în psihoterapie în România. O misiune aproape epopeică, aș zice eu. De-asta spune Mihai că i-au ieșit peri albi la propriu. Dar a reușit și acum se poate bucura de satisfacția lucrului bine făcut.

Mi-a relatat doar câteva dintre obstacolele de care s-a lovit în anii de care a avut nevoie ca să pună pe picioare acest proiect. De exemplu, a venit cu un dosar de 408 pagini la Colegiul Psihologilor din Romania – COPSI – legat de formarea respectivă. S-a ocupat să asigure cadrul legal pentru nu mai puțin de 19 formatori din Austria care vor veni să predea Gestalt terapie integrativă în România. A trebuit să găsească un traducător de limba latină (din cei patru pe care-i avem în toată țara) pentru diplomele formatorilor care au fost eliberate în această limbă. Și așa mai departe…

De asemenea, Mihai a reușit să găsească o soluție pentru sponsorizerea parțială a cursurilor, pentru a le menține în limitele de cost actuale care sunt egale chiar mai mici decât cele oferite de alte școli de formare. Iată că se poate chiar dacă, după cum spuneam, 19 dintre formatori sunt aduși din Austria.

Iată câteva din principalele întrebări la care am încercat să răspund în acest articol:

Ce este psihoterapia Gestalt integrativă?

Nu vă lăsați păcăliți de denumire (ca mine), deoarece Gestalt terapia integrativă nu are legătură cu orientarea psihoterapeutică integrativă. Psihoterapia Gestalt integrativă este o formă de Gestalt terapie. Acum că am lămurit asta, l-am rugat pe Mihai să-mi explice în cuvinte simple ce este Gestalt terapia. Mai jos ce am înțeles eu din ce mi-a povestit el:

Gestalt terapia este derivată din psihanaliză și este o formă de terapie de durată scurtă sau medie, durând în general 1-2 ani (minim 6 luni și maxim 3 ani).

Pe scurt, pentru profani ca mine și ca alții, Gestalt terapia se concentrează asupra experienței prezente. De fapt, Mihai a făcut o comparație interesantă între psihanaliză, Gestalt terapie și psihoterapia adleriană. Dacă psihanaliza se axează pe trecut analizând copilăria, iar adleriana pe viitor, orientându-ne spre un scop existențial, Gestalt terapia este ferm ancorată în prezent. Gestalt terapia este o formă de psihoterapie centrată pe aici și acum sau pe aici și cum (ești/te simți acum).

Iată cum se exprimă Fritz Perls, fondatorul Gestalt terapiei, cu privire la Gestalt terapie comparativ cu psihanaliza: „În acest punct aș vrea să vă atenționez explicit că nicio nevroză nu va fi vreodată vindecată prin scoaterea la suprafață a cine știe căror traume din copilarie. Vindecarea se întâmplă aici-și-acum prin faptul că ne ajutăm pacientul să își reorganizeze structurile și funcțiile.”

Nu se urmărește identificarea cauzei (acel „de ce?” psihanalitic), cât a tiparelor repetitive care conduc la problemele actuale („cum?”). Mai exact, nu: „De ce eu ca femeie am o problemă în relațiile cu bărbații?”, ci: „Cum se manifestă această problemă a mea în relațiile cu bărbații?”. Cuvântul Gestalt provine din verbul german “gestalten” cu sensul de „a pune în formă, a da o structură”. Identificând scenariul de viață după care ne ghidăm, îl putem rescrie.

Cum se diferențiază Gestalt-terapia integrativă de alte forme de psihoterapie?

Un alt aspect deosebit de important și care diferențiază Gestalt terapia de alte forme de terapie este faptul că terapeutul se plasează pe o poziție egală cu clientul său. Alianța terapeutică este esențială. Terapeutul nu adoptă rolul de instanță morală, nu îi dă sfaturi clientului și nu îl corectează. Clientul învață în interacțiunea cu terapeutul auto-responsabilizarea. El învață să fie conștient de ceea ce se întâmplă în mintea sa în clipa prezentă și să se auto-regleze.

Spre deosebire de psihanaliză, unde terapeutul nu îi dezvăluie clientului propriile sale trăiri, terapeutul de formare gestaltistă îi comunică acestuia ce sentimente îi trezește povestea sa. Îi poate relata chiar evenimente din propria viață (auto-dezvăluirea terapeutică). Condiția este ca această relatare să aibă o bază terapeutică și să fie în interesul clientului. Gestalt terapia are loc ca un dialog între două persoane care  au fiecare modul său unic de a percepe lumea și dialogul terapeutic în sine și niciunul din ei nu susține că deține adevărul absolut, obiectiv.

Terapia gestaltistă în schimb susține că nicio dorință nu este iresponsabilă; aceasta este un dat. Semnificația dorinței sau a nevoii sale îl ajută pe client să se descopere pe sine. această descoperire repetată pe parcursul terapiei se produce prin „aducerea în prezent” sau pătrunderea în lumea subiectivă a clientului, cu multă empatie din partea terapeutului. Deoarece vede evenimentul prin ochii clientului său, terapeutul are un risc mai scăzut de a emite judecăți de valoare. Totodată, clientul trăiește experiența unei alte persoane (terapeutul) acordată empatic la lumea sa subiectivă. Asta îi permite să-și clădească treptat abilitățile emoționale necesare pentru a se auto-regla mai apoi în mod autentic și responsabil.

Și totuși, de unde până unde specificarea „integrativă”?

În anii ‘70 și ‘80, dezvoltarea teoriilor Gestalt-terapiei din Austria a fost influențată foarte puternic de către Hilarion Petzold și fenomenologia trupului. Perspectivele asupra cursului vieții și ideea de bază de a învăța să ne înțelegem pe noi înșine în totalitatea vieții noastre (abordarea hermeneutică) au fost aduse în prim-plan tot sub influența lui Petzold. Înțelegerea  a ceea ce au devenit (așa-numitul Gewordensein) structurile de percepere a experiențelor și restructurarea experiențelor au fost țelurile procesului terapeutic din Gestalt-terapia integrativă.

Dezvoltărilor aduse de Petzold fundamentului Gestalt terapiei li s-a adaugat, acolo unde a fost necesar, folosirea unor concepte și teorii, susținute ștințiific, din cadrul altor curente: psihoterapie centrată pe client, terapia cognitiv-comportamentală, psihoterapie analitică, psihosomatică sau terapie sistemică etc. 

Ce implică psihoterapia Gestalt integrativă?

De la începutul reflectării (numite mai târziu de tip gestalt-terapeutic) asupra psihoterapiei, relației psihoterapeutice și metodelor de abordare, problematica „conexiunii” dintre corp și spirit/psihic/limbă a fost una dintre temele centrale ale subiectului. Fritz și Lore Perls au ajuns să fie marginalizați de către comunitatea psihanalitică și din cauza nemulțumirii lor legate de concentrarea psihanalizei pe limbaj și ignorarea corpului în procesul terapeutic, fapt care a dus la „fondarea” unei noi direcții de terapie, pe care cei doi au numit-o Gestalt-terapie.

Astăzi această formă de psihoterapie implică, pe lângă terapia prin vorbit, și terapia prin mijloace expresive. Conform Gestalt terapiei, corpul păstrează în el traume pe care mintea noastră le-a uitat. Exprimarea prin artă, fie că e vorba de pictură, desen, modelaj, colaj, muzică, permite aducerea la lumină și reinterpretarea aspectelor traumatice.

Cui folosește psihoterapia Gestalt integrativă? 

Răspunsul scurt este cât se poate de simplu: oricui, indiferent de vârstă sau de problemele pe care le manifestă. Gestalt terapia se adresează atât celor cu tulburări psihice clinice sau sub-clinice cât și celor aflați pur și simplu într-un proces de auto-descoperire. Probleme foarte des întâlnite, cum ar fi anxietatea, teama intensă sau fobia (de zbor, de ace, de sânge etc.), trecerea prin situații de viață dificile (e.g. despărțire, pierderea cuiva drag), probleme de relaționare socială, tulburări alimentare etc., își pot găsi alinare prin intermediul psihoterapiei Gestalt.

Gestalt terapia poate fi aplicată individual, ca terapie de cuplu, de familie sau de grup, dar și în cadrul organizațiilor și instituțiilor.

E important a reține că sfera sa de aplicabilitate e extrem de largă. Altfel spus, odată format ca psihoerapeut Gestaltist, cineva poate veni în ajutorul foarte multor oameni.

În speranța că lucrurile sunt acum mai clare cu privire la orientarea psihoterapeutică, haideți să răspundem la câteva întrebări concrete legate de cursurile de formare oferite de A.R.T.E. (Asociatia Română de Terapii Expresive) prin proiectul său Institutul de Gestalt terapie din București. Nu ne e deloc greu să facem asta căci, așa cum se-ntâmplă destul de rar la noi, informațiile despre formare sunt accesibile și foarte bine structurate. Și, ca să nu lăsăm nimic „de la sine-nțeles”, începem prin a menționa că formarea de Gestalt terapie integrativă este avizată profesional de COPSI (Colegiul Psihologilor din România).

Cine poate face formare în psihoterapia Gestalt integrativă? 

Formarea în psihoterapie Gestalt integrativă se adresează oricărui absolvent de psihologie. Dar nu numai lor! Conform legii psihologului (legea 213/ 2004), și cei care au diplomă de licență în medicină (cu specializare în psihiatrie), asistenţă socială, sociologie, filozofie, pedagogie sau teologie se pot înscrie la cursurile de formare. Aceștia însă trebuie să își completeze studiile cu un pachet de discipline de specialitate psihologică (stabilite tot în legea 213).

În ce constă formarea în psihoterapia Gestalt integrativă?

Programul de formare constă în cursuri teoretice și mai ales practice (aplicative). Limba de predare este germana iar traducerea este asigurată de organizatori. Cei mai mulți formatori vorbesc engleza, așa încât limba nu va fi un impediment în comunicare.

Cursurile acoperă teme precum teorii psihologice relevante în psihoterapie, proceduri diagnostice, patologia tulburărilor mentale, tipuri de intervenții psihoterapeutice, noțiuni de etică etc. De asemenea, în acord cu abordarea Gestalt, vor fi și seminarii de psihodramă clasică, de lucru scenic sau de lucru terapeutic orientat către corp.

Programul formativ este asemănător celui de Master of Science în Psihoterapie, desfășurat în cadrul Universității Dunării din Krems, Austria.

Formarea în Gestalt terapie integrativă include și ore de cunoaștere și dezvoltare personală.  Acestea se desfășoară în sesiuni individuale și de grup. În cel de-al patrulea an, puteți lucra alături de un psihoterapeut supervizor, ales dintre formatorii austrieci.

Cât durează formarea în psihoterapia Gestalt integrativă? 

Cursurile de formare durează 4 ani, iar primii 3 ani sunt centrați pe însușirea cunoștințelor teoretice și pe modalitățile lor de aplicare în practica psihoterapeutică. Pe lângă orele teoretice si practice, în cadrul formarii au loc și cel puțin 174 de ore de dezvoltare personală (în grup și individual). Acestea îi oferă viitorului psihoterapeut posibilitatea unei mai bune autocunoașteri care să-l pregătească cum se cuvine pentru interacțiuni eficiente cu clienții. La finalul celor 3 ani, cursanții pot obține certificarea necesară pentru practicarea psihoterapiei în regim de supervizare. Aceasta se obține în urma redactării unei lucrări care să dovedească dobândirea de cunoștințe teoretice și practice despre orientarea psihoterapeutică și a feedback-ului și recomandărilor primite de la formatorii austrieci.

În al patrulea an, pe lângă cele 51 de ore de formare teoretică și minim 100 de ore  de dezvoltare personală, cursanții trebuie să efectueze și ore de practică clinică și  ore de supervizare. Fiecare își poate alege un supervizor dintre formatorii austrieci, după preferințe personale (aici este un alt avantaj al numărului mare de formatori și supervizori).  La finalul celui de-al patrulea an, se susține o lucrare care include și un studiu de caz pentru a confirma buna înțelegere a aplicațiilor psihoterapeutice în lumea reală. Pe baza lucrării și a recomandărilor formatorilor din Austria poate fi obținut certificatul de liberă practică autonomă în psihoterapie.

După cât timp poți practica psihoterapia Gestalt integrativă?

După cum spuneam mai sus, la finalul celor 3 ani, cursanții pot obține certificarea necesară pentru practicarea psihoterapiei în regim de supervizare, iar după încă un an, poate fi obținut certificatul de liberă practică autonomă în psihoterapie.

Când au loc cursurile din cadrul formării în psihoterapia Gestalt integrativă? 

Cursurile de formare se desfășoară la sfârșit de săptămână, o dată pe lună. Acest fapt le permite participarea și celor care lucrează. Seminariile au loc în weekend, uneori un weekend prelungit care include și ziua de vineri.

De obicei, o dată pe an au loc așa-numitele seminarii intensive, care țin de miercuri sau joi până duminică.

Grupul de formare este planificat să înceapă în februarie 2018. O generație de formare începe o dată la patru ani. Înscrierea la preselecție se poate face până în 15 decembrie 2017, pe baza CV-ului, a diplomelor de studiu relevante și a unei scrisori de intenție. 

Unde se țin cursurile din cadrul formării în psihoterapia Gestalt integrativă? 

Deocamdată, cursurile de formare se desfășoară doar in București. Asociația nu i-a pierdut însă din vedere pe cei care nu locuiesc în București, dar doresc să urmeze cursurile. Aceștia au parte de un regim special de plată care să le favorizeze participarea constantă (v. mai jos).

Cât costă formarea în psihoterapia Gestalt integrativă? 

Prețul unui seminar standard este de 450 de lei. Prețul acoperă suportul de curs, traducerea și pauzele de ceai și cafea. Cei care locuiesc in provincie beneficiază de o reducere care să le înlesnească plata unui loc de cazare în București. Ei plătesc 350 de lei pentru seminariile obișnuite. Cazarea nu este asigurată de Institut, rămânând la latitudinea cursanților. Există și seminarii mai lungi, o dată pe an, al căror preț este ușor diferit, detalii pe site la secțiunea Costuri.

E important de precizat că terapia personală individuală și supervizarea nu sunt incluse în prețul menționat. Terapia efectuată în grup este cuprinsă în preț, deoarece unele dintre weekend-urile de formare cu profesorii din Austria sunt dedicate terapiei în grup.

Plata se face pentru două seminarii în avans. Asta înseamnă că la primul seminar trebuie achitate primele 3. De aici mai departe se plătește un singur seminar o dată. Astfel, la seminarul al doilea se plătește seminarul 4, la al treilea – seminarul 5 și așa mai departe. 

Cine sunt formatorii în psihoterapia Gestalt integrativă?

Profesorii formatori aparțin OAGG/ IG (Departamentul de Gestalt-terapie integrativa al Grupului de lucru austriac pentru terapie si dinamici de grup). Aceștia sunt fie psihiatri, fie psihoterapeuți, toți având o bogată experiență de practică psihoterapeutică, între 10 și 35 de ani. Fiecare seminar este susținut de o echipă alcătuită dintr-un formator principal și un asistent.

Pentru mai multe informații, puteți participa la un workshop la începutul lunii noiembrie 2017 despre care puteți găsi date mai jos:

Acest articol a fost realizat în colaborare cu Alexandra Varga, colega mea, căreia îi mulțumesc pe această cale și, desigur, și lui Mihai Albu, președinte A.R.T.E. și organizator al cursurilor de formare în Gestalt-terapia integrativă.

DISTRIBUIE
Ruxandra Comșa
Pasionată de cărți, psihologie, limbi străine, comunicare, dar în special de tot ceea ce este legat de natura umană, Ruxandra crede în puterea transformatoare a cuvântului și modului în care acesta ne poate schimba pe noi înșine și lumea în care trăim. Redescoperind energia creatoare din adâncul nostru, putem elibera o uriașă forță constructivă care să ne remodeleze întreaga existență. Nu e niciodată prea târziu și nu suntem niciodată prea slabi, prea bătrâni sau prea obosiți pentru a deveni exact cine ne dorim să fim. De profesie traducător și content writer, Ruxandra este studentă la Facultatea de Psihologie „Titu Maiorescu” și absolventă a Facultății de Limbi și Literaturi Străine din cadrul Universității București.