Motivație extrinsecă


Reprezintă totalitatea proceselor raspunzătoare de iniţierea, direcţionarea, intensitatea şi persistenţa comportamentului care se bazează pe recompense externe potențiale care pot fi primite ca rezultat al comportamentului. Spre deosebire de motivație, motivul poate fi definit ca fiind cauza sau scopul unui comportament, iar instinctul poate fi definit ca o predispoziţie înnăscută, declanşată automat, de a răspunde într-un mod particular unui stimul specific.

Motivația extrinsecă reprezintă opusul celei intrinsece și se referă la procese stimulate de motive interne, de interesul față de sarcina în sine sau de satisfacția de a realiza această sarcină și există în individ mai degrabă decât să se bazeze pe presiuni externe sau pe dorința de a obține aprecierea celorlalți.

Recompensele uzuale care pot acționa ca și motive extrinseci pot fi pozitive, de exemplu banii sau notele pentru a manifesta comportamentul dorit și negative, de exemplu amenințarea cu pedeapsa ca urmare a unui comportament nedorit. Competiția reprezintă un element motivator extrinsec, deoarece încurajează individul să câștige și să-i învingă pe ceilalți și nu doar să se bucure de recompensa intrinsecă a activității.