Formare în psihoterapie

2619
Această secțiune se dorește a fi un punct de plecare pentru ca cei care vor să-și aleagă o formare în psihoterapie să facă o alegere cât mai informată. Imagine cu persoană care face formare în psihoterapie
Această secțiune se dorește a fi un punct de plecare pentru ca cei care vor să-și aleagă o formare în psihoterapie să facă o alegere cât mai informată.

Această secțiune a site-ului este dedicată studenților la psihologie sau la specializări conexe, psihologilor și specialiștilor din domeniu. Ea poate fi utilă și nespecialiștilor care vor să se orienteze atunci când își aleg un psihoterapeut.

Secțiunea de față a fost creată din dorința de a acoperi o lacună de care și noi ne-am lovit. Aceasta constă în lipsa de informații structurate și coerente cu privire la diversele alternative pe care le au studenții și absolvenții de psihologie, dar și cu specializări conexe care vor să devină psihoterapeuți.

Tot ce veți găsi aici este rezultatul eforturilor conjugate ale studenților și absolvenților de la mai multe facultăți de psihologie din București și din țară care s-au implicat în acest proiect. Aceștia l-au considerat util atât pentru ei, cât și pentru actualii și viitorii lor colegi.

Puțini dintre cei care vor să dea la Facultatea de Psihologie realizează că a termina această facultate îți oferă doar licența de psiholog, nu și calificarea de psihoterapeut. De-abia când ajung pe băncile facultății și încep să se mai dezmeticească își dau seama că au nevoie de o formare separată sau de un master dacă vor să practice psihoterapia. Acest lucru implică, pe lângă costuri, timp, achiziții intelectuale adiționale, și necesitatea de a alege în cunoștință de cauză tipul de formare cel mai potrivit pentru ei.

Ar fi foarte neplăcut ca, după 2-3 ani de formare, efort și bani cheltuiți, să realizezi că ai ales o formare cu care de fapt nu rezonezi. Sau poate că nici nu ai auzit de unele formări și nu știi în ce constau. De exemplu, poate că, dacă ai fi știut că există și psihoterapie sistemică și ce înseamnă aceasta, ai fi ales formarea respectivă. Acum, să o iei de la capăt, înseamnă alți ani de formare, de practică, de analiză personală. Alegerea formării pe care vrem să o urmăm este foarte importantă pentru că de ea va depinde toată activitatea noastră viitoare ca psihoterapeuți.

De asemenea, informațiile cu privire la diversele școli de formare și detaliile în ce privește formarea (cât durează, ce implică, unde și când au loc cursurile etc.) sunt foarte disparate și greu de găsit.

Nu garantăm 100% corectitudinea informațiile colectate aici. E posibil să existe modificări în ce privește furnizorii de formare sau programele oferite de aceștia care nu depind de noi. Sau în research-ul nostru nu am reușit să colectăm toate informațiile necesare. Pentru orice completări sau corecturi, vă invităm să ne contactați.

Această secțiune se dorește a fi doar un PUNCT DE PLECARE pentru ca cei care vor să-și aleagă o FORMARE ÎN PSIHOTERAPIE să facă o alegere cât mai informată.

Secțiunea de față poate fi utilă și celor care vor să afle care sunt diferențele dintre diversele tipuri de psihoterapii atunci când își aleg viitorul PSIHOTERAPEUT.

Înainte de a trece în revistă diversele tipuri de psihoterapii și furnizorii de formare, să răspundem la câteva întrebări care apar frecvent:

Ce este un psihiatru?

Ce este un psiholog?

Direcțiile principale de formare pentru psihologi

Care e diferența dintre psihiatru și psiholog?

Cum colaborează psihiatrul cu psihologul?

Ce este un psiholog clinician?

Ce este un psihoterapeut?

Cine poate deveni psihoterapeut?

Un master al unei facultăți de psihologie îți permite să devii psihoterapeut?

Ce implică formarea în psihoterapie?

Care e diferența dintre psiholog și psihoterapeut?

Ce este un consilier psihologic?

Care e diferența dintre consilier psihologic și psihoterapeut?

 

Ce este un psihiatru?

Psihiatrul este medic. Aceasta a terminat facultatea de medicină, după care s-a specializat printr-un rezidențiat în psihiatrie. El se ocupă cu diagnosticul și tratamentul tulburărilor psihice. Psihiatrul se ocupă doar de persoanele care prezintă simptome care interferează cu viața lor normală, disfuncționale. Stabilirea diagnosticului se face prin investigarea tuturor simptomelor, cât și a altor caracteristici ale persoanei. Pe baza acestuia, psihiatrul prescrie un tratament medicamentos care are rolul de a diminua sau elimina simptomele.

Ce este un psiholog?

Spre deosebire de psihiatru, psihologul a terminat facultatea de psihologie. Nefiind medic precum psihiatrul, psihologul nu poate prescrie un tratament medicamentos. Psihologul se ocupă cu studiul omului atât ca individ, cât și ca parte a unui grup (din punct de  vedere social). Psihologul se poate ocupa de persoane sănătoase. Acesta poate lucra, de exemplu, în domeniul psihologiei muncii, educaționale sau vocaționale (alegerea unei cariere). El poate de asemenea lucra cu persoane care suferă de tulburări psihice și care necesită intervenții terapeutice. Psihologul specializat în psihologie clinică şi psihoterapie are dreptul să diagnosticheze şi să trateze boli psihice. El realizează însă acest lucru prin psihoterapie sau terapia prin vorbire. Unealta lui o reprezintă cuvântul, dialogul cu persoana din fața sa.

Aria psihologiei este extrem de vastă și de aceea un absolvent al facultății de psihologie nu se poate ocupa de toate domeniile sale. Acesta este motivul pentru care psihologii urmează după facultate un program suplimentar de formare într-unul din aceste domenii.

După finalizarea facultății, psihologii pot să urmeze diverse programe de formare – master, cursuri de formare acreditate de Colegiul Psihologilor. Acestea le permit să se specializeze într-unul din domeniile mai sus menționate. Tot Colegiul Psihologilor din România, pe baza evaluării competențelor acumulate, le oferă psihologilor acreditarea în domeniul respectiv.

Direcțiile principale de formare pentru psihologi

Direcțiile principale de formare recunoscute și validate de Colegiul Psihologilor din România sunt:

Psihologie clinică și psihoterapie

Psihologia educațională, consilierea școlară și vocațională

Psihologia muncii, transporturilor și serviciilor

Psihologia apărării, ordinii publice și siguranței naționale

Mai exact, dacă sufăr de anxietate, am nevoie de un psiholog specializat în psihologie clinică și psihoterapie. Daca nu știu ce tip de facultate mi s-ar potrivi sau ce carieră ar trebui să aleg, pot cere sfatul unui psiholog specializat în psihologie educațională, consiliere școlară și vocațională. Dacă trebuie să fiu testat pentru examenul auto, am nevoie de un psiholog specializat în psihologia muncii, transporturilor și serviciilor. Dacă vreau să merg la vânătoare și am nevoie de o evaluare pentru un permis de portarmă, voi contacta un psiholog specializat în psihologia apărării, ordinii publice și siguranței naționale.

Care e diferența dintre psihiatru și psiholog?

O primă diferență după cum am văzut este că psihiatrul este absolvent al facultății de medicină, specializarea psihiatrie, pe când psihologul al facultății de psihologie.

Psihiatrul se ocupă de tratarea bolilor psihice. Psihologul se poate ocupa și de persoane care nu se confruntă cu probleme de natură patologică. Psihologul se ocupă cu ajutorul omului normal, care își dorește optimizarea anumitor arii ale vieții sale. În funcție de formarea pe care o are, el se poate ocupa și de cel cu tulburări psihice sau aflat în dificultate emoțională și psihică.

Psihiatrul îi oferă de obicei pacientului medicație. Psihologul, în schimb, îl ascultă, îl sprijină și îl ajută să găsească soluții la problemele sale cu ajutorul propriilor resurse interioare.

Dacă un absolvent de psihologie alege să se specializeze în psihologie clinică şi psihoterapie, el capătă de asemenea dreptul să diagnosticheze şi să trateze boli psihice. El poate lucra într-un spital psihiatric, un spital normal sau într-un cabinet cu practică privată.

În spitalele psihiatrice, diagnosticarea este în general realizată de psihiatru care decide și tipul de terapie care va fi administrat: terapie medicamentoasă, psihoterapie sau ambele. Rolul psihologului este să ajute medicul în punerea diagnosticului. În cazul în care are şi formare în psihoterapie, psihologul poate face şi terapie cu pacienţii.

Numai psihiatrul are dreptul să trateze bolile psihice prin medicație. Un psiholog nu are dreptul să prescrie tratament medicamentos, metoda de tratament utilizată de acesta din urmă fiind psihoterapia.

În cabinetele cu practică privată psihologul psihoterapeut se poate ocupa independent de tratarea bolilor psihice. Singura restricţie este că nu are dreptul să prescrie medicamente.

Psihiatrul acționează strict asupra simptomelor urmărind eliminarea (pe cât posibil) a acestora. Spre deosebire de acesta, psihologul acționează asupra cauzelor simptomelor. Scopul este ca acestea nu doar să dispară, dar să nici nu mai reapară în viitor.

Cum colaborează psihiatrul cu psihologul?

Dacă persoana care se prezintă cu o tulburare nu mai reușește să mai funcționeze în mod adecvat în viața de zi cu zi, este nevoie ca aceasta să meargă la un psihiatru pentru a i se prescrie medicație. Aceasta ajută la diminuarea simptomelor, astfel încât persoana în cauză să-și poată recupera măcar parțial capacitatea de a funcționa normal. În acel moment este indicat să se apeleze la psiholog. De fapt, între psihiatru și psiholog există o strânsă colaborare pentru ca intervenția terapeutică să fie reușită.

Un tratament medicamentos, mai ales în cazurile mai grave, este aproape obligatoriu. Acesta asigură stabilizarea persoanei afectate şi eficacitatea procesului terapeutic. Și în alte cazuri, mai puțin grave, acțiunea coordonată a psihiatrului și psihologului poate fi foarte utilă. Încă de la început, psihiatrul poate solicita ajutorul psihologului pentru stabilirea unui diagnostic complet, înainte de a prescrie orice fel de tratament.

Ce este un psiholog clinician?

Psihologul clinician este absolvent al facultății de psihologie specializat în evaluarea și psihodiagnosticul problemelor psihice și evaluarea stării de sănătate mintală a diferitelor categorii de persoane. El poate realiza și intervenții scurte focalizate pe probleme specifice. Ca să poată fi atestat, psihologul clinician a obținut un master acreditat în psihologie clinică sau a absolvit cursuri de formare în psihologie clinică. Acreditarea îi este oferită de Colegiul Psihologilor din România. Psihologul clinician lucrează în special în clinici și în spitale.

Acesta face evaluări clinice și pune diagnostice referitoare la starea de sănătate psihică pe baza discuției cu pacientul, observației și a testelor specializate pentru depresie, anxietate, de personalitate etc.

Psihologul clinician investighează tulburările psihice, evaluează starea de sănătate psihică. Acest lucru este necesar în special în cazul unor profesii care necesită astfel de evaluări, cum ar fi cea de educator sau de funcționar public. Psihologul clinician evaluează personalitatea și mecanismele de adaptare, dezvoltarea psihologică, unele aspecte psihologice caracteristice cuplului, familiei sau altor grupuri.

Spre deosebire de psihiatru care pune un diagnostic restrâns, psihologul oferă mai multe detalii asupra acestuia. Acesta din urmă oferă o imagine mai de ansamblu și mai complexă a funcționalității unei persoane. Psihologul clinician poate furniza un diagnostic, un profil de personalitate, o evaluare a diverselor aptitudini/caracteristici ale unei persoane, o prognoză a evoluției sale în timp.

Psihologul clinician este cel care evaluează prin interviu clinic și testare psihologică diagnosticul dat de psihiatru și construiește tabloul clinic al bolii psihice.

El face totodată intervenții psihologice, ajutând pacientul să înțeleagă resorturile dificultăților sale. Lucrează cu pacientul, aplicând tratamente validate științific, face terapie suportivă, astfel încât acesta să reușească să ducă o viață cât mai funcțională posibil.

Ce este un psihoterapeut?

În acord cu legislația internațională, psihoterapeutul este un absolvent de studii superioare – psihologie, medicină sau o disciplină cât mai apropiată de psihologie, de exemplu teologie, cu competențe în psihopatologie și care a urmat un program de formare al unei școli de psihoterapie acreditate în țara în care dorește să profeseze.

Fiecare psihoterapeut are formare într-o anumită formă de psihoterapie, cum ar fi psihoterapie cognitiv-comportamentală, psihanaliză, psihoterapie experiențială etc. Conform legislației în vigoare, psihoterapeutul trebuie să posede un atestat de liberă practică în psihoterapie eliberat de Colegiul Psihologilor din România.

Cine poate deveni psihoterapeut?

În lume, psihoterapeuții pot fi psihologi, medici, psihiatri, asistenți sociali, teologi, consilieri sau absolvenți de alte studii superioare și care au formare în psihoterapie. În acord cu legislația internațională, în România, psihoterapeutul este un absolvent de studii superioare – psihologie, medicină, sociologie, psihopedagogie specială, asistență socială, filosofie, teologie – cu competențe în psihopatologie și care a urmat un program de formare al unei școli de psihoterapie acreditate în țara în care dorește să profeseze.

În cadrul specific al psihoterapiei şi în acord cu regulamentele internaţionale în domeniu, absolvenţii facultăţilor de medicină (medici psihiatri), asistenţă socială, filozofie, pedagogie (incluzând psihopedagogia) şi teologie pot dobândi competenţă în psihoterapie (într‐o formă specifică  atestată de CPR). Acest lucru poate fi realizat în condiţiile completării studiilor universitare cu un pachet de discipline universitare de specialitate. Competenţa astfel obţinută asigură toate drepturile cu excepţia consilierii psihologice  şi a testării psihologice care depăşeşte cadrul formei specifice de psihoterapie în care a dobândit competenţa.

Un master al unei facultăți de psihologie îți permite să devii psihoterapeut?

Da, există unele mastere care îți permit să devii psihoterapeut, de exemplu un master în Psihoterapii cognitiv-comportamentale sau în Terapii de scurtă durată. Un master în Psihanaliză, însă, nu îți va permite să profesezi ca și psihanalist.

Un master în Psihologie Clinică îți conferă dreptul de a fi atestat ca psiholog clinician sau psiholog practicant în psihologie clinică.

Ce implică formarea în psihoterapie?

Indiferent de forma de psihoterapie, în cadrul procesului de formare ca și psihoterapeut, o etapă esențială este psihoterapia personală sau analiza personală. Psihoterapia personală îl pune pe viitorul psihoterapeut el însuși în postura de pacient. Aceasta este etapa principală și absolut necesară a formării în psihoterapie. Numai în acest mod viitorul psihoterapeut poate să înțeleagă cu adevărat, prin propria experiență, ce înseamnă să te afli în postura de pacient. El realizează ce înseamnă să fii asistat și sprijinit, să ai încredere și să te afli într-o relație în care să poată fi activată puterea de autoreglare și de vindecare prin resursele proprii.

În cazul psihoterapiilor de lungă durată, o astfel de psihoterapie personală durează mai mulți ani. Rezultatul îl constituie o cunoaștere mai profundă a complexității vieții psihice și a condiției umane.

În procesul formativ, pe lângă psihoterapia personală, viitorul psihoterapeut acumulează informații de specialitate prin lecturi obligatorii, seminarii și școli de vară aferente tipului de psihoterapie ales. Aceasta îi oferă baza teoretică pentru înțelegerea psihicului uman.

Care e diferența dintre psiholog și psihoterapeut?

Psihologul a terminat facultatea de psihologie, după care şi-a obtinut atestatul de liberă practică într-o ramură anume a psihologiei. De exemplu, în psihologia muncii, psihologia educaţională, psihologia clinică şi psihoterapie. Psihologul „tratează” normalitatea şi problemele conştiente ale unei persoane. El evaluează prin intermediul testelor psihologice şi tehnicilor specifice funcţionarea individului în plan intelectual, emoţional și/sau comportamental.

Pentru a deveni psihoterapeut, psihologul trebuie să urmeze o pregătire şi formare separată care îi asigură specializarea într-o ramură specifică a psihoterapiei. Aceasta poate fi psihanalitică, terapia cognitiv-comportamentală, psihoterapia adleriană etc. Psihoterapeutul îl ajută pe individ să-şi îmbunătăţească relaţia cu el însuşi şi cu ceilalţi și să-şi optimizeze performanța. Acesta este sprijinit pentru a depăși momentele de impas sau de conflict, a se dezvolta şi a se maturiza emoţional.

Ce este un consilier psihologic?

Un consilier psihologic este un absolvent al facultății de psihologie care la rândul lui a urmat un program de formare în consiliere psihologică. Consilierea psihologică vizează rezolvarea unor probleme subclinice, optimizarea personală și prevenirea problemelor de sănătate mintală.

Consilierul psihologic realizează o intervenție psihologică în scopul optimizării, autocunoașterii și dezvoltării personale a clientului. Scopul îl constituie prevenția și remisia problemelor emoționale, cognitive și de comportament. Consilierea psihologică se deosebește de consilierea educațională/școlară. Aceasta din urmă este focalizată pe probleme de educație și carieră. În schimb, consilierea psihologică implică intervenția specialistului psiholog în optimizare personală și în ameliorarea problemelor psiho-emoționale și de comportament.

Consilierea psihologică se poate realiza în regim individual. Aceasta poate avea loc și în grup sau în cuplu, familie (de grup).

Care e diferența dintre consilier psihologic și psihoterapeut?

Consilierul psihologic nu este asimilabil psihoterapeutului. Numai psihoterapeutul poate face intervenție psihologică pentru psihopatologie. Spre deosebire de acesta, consilierul psihologic se focalizează pe optimizare și dezvoltare personală. El se poate ocupa și de probleme psihologice sau de patologie somatică în care sunt implicați factori psihologici. Psihoterapeutul-psiholog are în schimb toate competențele consilierului psihologic.

 

DISTRIBUIE
Ruxandra Comșa
Pasionată de cărți, psihologie, limbi străine, comunicare, dar în special de tot ceea ce este legat de natura umană, Ruxandra crede în puterea transformatoare a cuvântului și modului în care acesta ne poate schimba pe noi înșine și lumea în care trăim. Redescoperind energia creatoare din adâncul nostru, putem elibera o uriașă forță constructivă care să ne remodeleze întreaga existență. Nu e niciodată prea târziu și nu suntem niciodată prea slabi, prea bătrâni sau prea obosiți pentru a deveni exact cine ne dorim să fim. De profesie traducător și content writer, Ruxandra este studentă la Facultatea de Psihologie „Titu Maiorescu” și absolventă a Facultății de Limbi și Literaturi Străine din cadrul Universității București.